Un viscol, un cod, un transformator și un ministru, asta e realitatea!


Deși mi-am dorit să mă ocup mai mult de literatură și să ies din contingent, realul vine peste mine și mă trezesc prins într-un reality show cu reporteri degerați, trimiși în toiul viscolului fără mănuși sau fulare, unul avea un nas roșu ca de clovn, cred că o fi avînd pneumonie sau ceva asemănător, de data aceasta premierul Ponta a blocat drumurile naționale sau autostrăzile că tot avem așa de multe, trei Doamne și toți trei, vorba lui George Coșbuc, firmele de des-zăpezire cu contracte de milioane de euro au fost prinse pe picior greșit de generalul Iarnă, ca de obicei, și guvernul s-a scos după ce au scos armata noastră de profesioniști, antrenați de americani să se lupte cu talibanii și cu teroriștii ca să dea la lopată și să salveze statul degeaba că altfel de stat n-avem, vai de steaua lui polară, mai era puțin și ne trezeam în filmul Frozen, adică înghețați cu toții pe cîmpuri, știrea cea mai tare a fost cu una de la Buzău care se întorcea de la amant cu niște mălăi ca să-l ducă la bărbat, care o aștepta liniștit acasă, povestea asta îl va face și pe președintele Franței invidios, ce mai putem spune și româncele au început să cultive stilul menage a trois, adică o căsătorie în trei dar a apărut factorul neprevăzut care a pus capăt idilei. Au dezgropat-o vecinii de sub un troian, acum avem o probleă, cine plătește cheltuiala de înmormîntare, parastasele, aantul sau soțul încornorat. Nați-o friptă că ți-am dres-o.

Trăim în țara parodiei generalizate, aici la porțile Orientului, unde se fură cu transformatorul, adică ești ministrul Industriilor și iei un transformator casat și-l vinzi prin firma fratelui tău exact companiei care l-a trimis la fiare vechi, și acolo un director îți semnează o hîrtie că-i grozav, doar că procesul se reia la infinit, noroc că procurorii și judecătorii mări se vorbiră și se sfătuiră ca mi-l închidă pe cel moldovean că are mai multe mîndre și cornute de transformatoare pentru lichidare. Ce să zic lista-i lungă în antecamera de la Jilava stă toată lumea bună a politicii, numai foști miniștri, parlamentari care cer șpagă plus o sticlă de whiskey, demnitari ai statului degeaba de parcă am revenit în anii 50 cînd la Sighet a fost adunată elita politică a statului burghez, dar oamenii aceia au fost băgați politic, că tot se spune că ar fi vorba despre procese politice, care politică, cea a jafului banului public, cea a sfidării oricăror norme de morală socială, cea a aranjamentelor de culise și a trocului sau a troacei, în care orice se tranzacționează, pe trei bețe, ca să-l citez pe domnul cu Căile Furate Române, cred că ar trebui să le schimbăm numele. Poate că dvs. simțiți nevoia imperioasă să rîdeți dar purcea statului degeaba este moartă în păpușoi, mă întreb dacă o figura pe lista donatorilor de organe, poate mai trimit vreo două avioane pline cu medici salvatori pe care nu-i salvează nimeni, vorba bancului, fiecare aeronavă de la Tarom să zboare cu un moț la bord, salvator că nu se prea știe bine ce și cum, cu aparatura asta și cu băieții ăia care spun ce nașpa a mai căzut un avion măi frate, păi să nu-l dai afară, să nu afli cine era controlorul de zbor, să nu iei tu nicio măsură și să nu-i demiți pe toți analfabeții ăștia în d-ale managementului unei țări, lăsată de izbeliște, pe care o bat vînturile și viscolele, care ia în freză toate atacurile instituțiilor statului, în care Codul Penal și Codul de procedură penală, vorba lui Cristian Pațurcă, S-a votat Codul penal, omul era un vizionar, așteaptă cinci ani în dosare ca să se ducă domnul ministru Cazanciuc cu o grămadă de experți și domnul Ponta să-i închidă într-o cameră de la Guvern și să arunce cheia pe geam, s-au mutat acolo pînă termină de modificat codurile, că vorba aceea ieșeau toți șpagarii și înșelătorii și escrocii din România pe cauțiune de ne trece și la MCV, ne freacă și de la Washington, ce se bagă Obama în trebile noastre interne, ce-o vrea coana asta Europa de la noi, noi des-zăpezim la lopată, salvăm medicii la plesneală, votăm coduri scrise pe picior,  cu alte cuvinte avem o democrație originală, cum își dorea domnul Iliescu pe la începutul anilor nouăzeci cînd a renunțat brusc la modelul laburist extrem de trist a lui Tony Blair și la modelul suedez extrem de frez din țările nordice unde ninge tot timpul și dacă nu-ți dai zăpada la o parte primești o amendă de nu o mai plătesc nepoții nepoților tăi, și ți-o trimite prin poștă și mai trebuie să- plătești timbrul. M-am săturat de Fram ursul polar și de Crăiasa zăpezilor vreau să vină vină Bambi și Lilo și Stich, știu că dl. Băsescu ne-a anunțat că iarna nu e ca vara și domnul general demis a adăugat că la munte nu-i ca la cîmpie, panseuri de tip Gîgă politic, acum s-a mai trezit și domn ministru Gigel, un fel de Marele Gatsby, s-a supărat săracul pe comisia CNC care au interzis filmul Nimphomaniac, domnia sa apreciază filmele lui Lars von Trier, despre care am ai scris noi pe celalalt blog, nu zic băiat deștept dar are kilometri de peliculă plină de scene de sado-masochism, violuri groaznice, îl complexa și pe Alain Robe Grillet iar marchiul de Sade ar ieși din cinematograf, plîngînd, și s-ar refugia la Bastilia, unde l-au prăjit revoluționarii. Tata știa un cîntec din studenție, tare de tot, mai ales refrenul, suna cam așa, E Gigel, E Gigel, coada cozii, vai de el, veșnic pomădat, plin de el ca un balon umflat, ai zice că a fost scris pentru domn ministru al Culturii. Cu-n asemenea ministru avem o cultură pe măsură, vorba lui Caragiale, n-ai văzut soro rapița!

Eu v-aș mai sorcovi că subiecte sunt destule trăim în cea mai groaznică dintre parodiile posibile, într-o țară minunată, cu oameni minunați, toți cei care vă vedeți de treabă, stați în banca dvs. și urmăriți acest spectacol grotesc sunteți cu adevărat eroi, nu doar moții din Apuseni, ci fiecare român care-și face datoria la locul lui de  muncă, gîndește și vorbește normal, care nu este paranoic și nu se creade Paganini, Harold Bloom, Nelson Mandela, Dalai Lama, ci doar un român obișnuit care se întreabă în haosul general în ce direcție o apucă țara lui și în ce țară vor trăi copii lui, la Londra, la Paris, unde-s oameni cu scaun la cap ca sus numitul președinte al Franței Hollande, tot are rimă cu Mittterand, care se ducea la amantă cu mașina Poliției cu girofar, ca să-l știe tot Parisul că are amantă. Un fapt banal pentru francezi, ei nu se îngrijorau prea tare la ce morală le-a mai rămas după Danton și Robespierre și la cîte biserici mai sunt deschise prin Paris nu-i de mirare că au redescoperit roata.

De urat v-am mai ura dar mi-e că ne-om însera în zăpadă vom cădea peste vîrfuri fulgi de nea, uite-așa și iar așa, am făcut o poezea, despre țara, mîndra mea, care luptă prin zăpezi, cu codul pe meterezi, să bage spaima-n burghezi. Hai să trăim și să înflorim că dacă murim nu avem nici bani să ne-ngropăm! Și nici nu putem pe troienele asta și pățim ca bătrîna de la Rînicul Sărat!

P.S. Să nu uităm să-i urăm viața lungă noului partid prezidențial cu doamna Elena Udrea pe post de Zoe, fii bărbată, nu cred că cineva mai are prestigiul ei poltic, vrea să ajungă președintă, dar românii nu-s așa de evoluați, ei că locul femeii e la cratița, s-au ars odată cu Elena Ceaușescu și acum suflă și-n iaurt. Dar Forța lui Băsescu, s-o spunem pe aia dreaptă, o să răstoarne ieșicherul politicii și va dreptei un nou imbold, adică pe principiul străvechi dați-vă voi la o parte ca să venim noi, mai prin primăvară să vezi mitinguri și jandarmi cu dinții sparți.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s