O polemica inutila


Sfirsitul de an a adus tot felul de polemici, dar cea mai interesanta mi se pare cea dintre Nicolae Manolescu, presedinte al USR la cel de-al treilea mandat consecutiv si dl. Cipariu, fost presedinte al Filialei de Poezie a Uniunii Bucuresti, ce sa spun opera domnului profesor Manolescu mi-este destul de cunoscuta si ideile din interviul acordat ziarului Adevarul de asemenea, domnia sa a marturisit mai demult ca nu gusta poezia 2000 ista, proovata de Cosmin Ciotlos la Romania literara, aud ca s-a retras si imi pare rau, ca marii scriiitori nu mai publica romane demne de propriile lor opere din trecut, ca literatura ronana ar fi fericita daca Mircea Cartarescu ar lua un Nobel, desi se indoieste de calitatea acestui premiu acordat in  ultimii  ani cam dupa ureche, idee cu care nu pot fi totusi de acord, data fiind structura beat a poeziei lui Cartarescu, fie in versuri, fie in proza lui de asemenea  poetica. Laurentiu Ulici demonstra pe vremuri in antologia Nobel contra Nobel ca scriitorii care nu au luat acest premiu erau  uneori mai valorosi decit cei care l-au luat. Ce a scris domnul Cipariu mi-este absolut necunoscut totusi nu cred ca-i ajunge pe Dan Sociu si Claudiu Komartin, virfurile unei promotii de poeti care reprezinta cel de-al patrulea val al generatiei postmoderne.Nu m-am lamurit care sunt doleantele dlui Cipariu, domnia sa pune la indoiala legalitatea celui de-al treilea mandat, de altfel, mai in gluma, mai in serios Nicolae Manolescu, caruia i-am  fost citiva ani asistent la Facultatea de Litere, s-a exprimat ca isi doreste sa conduca Uniunea pina la moartea sa, care se va produce in jurul virstei de o suta de ani, data fiind longevitatea mamei domniei sale care a trait 104 ani daca nu ma insel. Nu ma pricep la chestiunile juridice, stiu ca acest fapt s-a produs printr-o modificare a statutului Uniunii, de altfel din acel intervoi dl. Manolescu spunea ca regreta iesirea in decor a dlui. Andrei Plesu, cel care critica la Realitatea TV toate uniunile de creatie, spunind ca USR face foarte mari eforturi pentru a promova literatura romana, si in plan intern, dar si pe plan extern. Eu cred ca fostul ambasador al Romaniei la UNESCO isi merita pozitia actuala in fruntea Uniuniii Scriitorilor, si ca polemici in care in loc de argumente se recurge la invective nu fac decit sa invenineze si mai mult spatiul public, desi o analiza sociologica rapida a la Bourdieux poate demonstra ca scriiitorul roman nu mai ocupa aceeasi pozitie ca in aniii 80 in viata cetatii, cind scriitorii erau ceva mai temuti si ceva mai respectati de puterea politica. Parlamentarii penali din ziua de azi sunt pe deasupra si agramati iar dl. Vosganian cel care a publicat si un superb roman este exceptia care confirma regula. Mi-a placut si argumentul domnului Calin Vlasie, editorul Istoriei critice, cel care spunea pe o retea de socializare ca detractorii cartii ar face bine sa scrie ei o alta Istorie a literaturii romane, si astfel sa demonstreze improprietatea termenilor critici, dar cred ca cel de-al doilea volum va fi extrem de subtire date fiind afirmatiile criticului de mai sus.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s